Culorile iubirii

Câte tipuri de iubiri există în viața unui OM ?

Multe! Poate unora le e dat să le întâlnească pe toate ca apoi să se oprească la una singură.

Iubirea străină iubirii tale – aceea iubire care nu e împărtășită,   în care una din piesele jocului nu răspunde cu aceeași intensitate la sentimentele celuilalt.

Iubirea împărtășită,  e iubirea clasică pe care fiecare o experimentăm toți  la un moment dat.

Iubirea răzbunare – dacă ești matur știi să treci peste astfel de prostii ale vieții . Doar un om prost poate să se răzbune pentru un lucru întâmplat de mult.Pentru orice etapă a vieții există comunicarea, care îți dă dreptul să vorbești, eventual dacă ai de făcut reproșuri fă-le, e mai bine.

Iubirea  secret. Iubire împărtășită, dar imposibil de realizat în care doi oameni cu ceva maturitate ajung la concluzia că e bine să se despartă. Ea este genul acela  de iubire care stă ascunsă în suflet și rămâne acolo doar pentru cei care o poartă. La ea te întorci cu drag de fiecare dată, dacă viața îți permite. Dacă nu îți permite o lași într-un colț de suflet, zâmbind cu plăcere în amintirea ei.

Iubirea minciună. Epoca virtuală e în toi. Acum oamenii fac cunoștintă cu dragostea mai mult pe net.  Cum în spatele calculatorul poți fi oricine ??

Iubirea apusă . Este o iubire care s-a terminat.

Nicoleta C.

23.06.2013

Potecile copilăriei mele

Ce e copilăria ? Un fapt! O stare! O realitate!  O emoţie!

O bucurie, care îţi umple sufletul de fericire. De Copilărie, îţi aduci  aminte oricând şi oricum. Este acel loc, care îţi aduce zâmbetul pe buze sau uneori mai stoarce câte o lacrimă … de fericire.
Dacă ar fi să închidem ochii şi să ne teleportăm, pentru o secundă în tărâmul acela mirific de poveste, plin de năzbâtii, de jocuri şi de zâmbete, ne-am îmbărbăta pentru tot anul. Sufletul ni s-ar umple de o emoţie, sinonimă cu fericirea, dar alt tip de fericire.
Ce simţi când îţi aduci aminte de copilărie ?
Fericire ! Un zâmbet, îţi luminează chipul !
In locul acela se mai află cumva o parte din tine, o parte, care fuge acolo.

 Copilăria poate fi locul:

 unde te-ai îndrăgostit prima dată,
unde un băiat dintr-o clasă mai mare îţi oferă un trandafir roşu  pe geam … vino puţin şi uite trandafirul  îţi aduci aminte cu drag de acest moment şi … zâmbeşti…
unde de 1 iunie te duceai în parc şi desenai cu  creta colorată pe asflalt,
unde fugeai de bunici pe cărări de munte, cu neamurile şi uitaţi să veniţi înapoi,
unde sania zbura mai ceva decât o rachetă din vârful dealului, până în grădinile vecine… rupând gardul …
unde alţi băieţi veneau cu bicicleta  după tine de  prin blocurile vecine,
unde grătarele cu prietenii de familie erau nelipsite, bălaceală…
 Copilăria, e locul unde inima ta râde de fiecare dată.
Tu şi copilăria faceţi casa bună împreună.
 Sunteţi două timpuri separate!
Cum eram când eram copil?
Eram un copil, fericit, iubit, alintat, răsfăţat, …
Copilăria mea s-a împărţit în mai multe timpuri Atunci.
Fiecare perioadă a strâns oameni, unii au rămas lângă mine şi azi şi sunt destui …alții au ales să plece.
Colegii de generală, i-am regăsit acum 2 ani. Ne-am pierdut când am dat examenul de capacitate. Unii au plecat la liceu, alţii la profesională, alţii în străinătate, alţii … fiecare pe unde l-a dus viața.
 In 2012 ne-am regăsit cumva pe Facebook şi de atunci funcţionează un grup cu oamenii de azi, dar care au fost copii de ieri.
Azi, copii de ieri, sunt oameni mari, frumoşi şi poate neschimbaţi.
De-a lungul timpului, am păstrat legătura cu multe  persoane din timpul pe care copilăria m-a plimbat.
Dacă ar fi să închidem ochii şi să ne teleportăm pentru o secundă în tărâmul acela mirific de poveste plin de năzbâtii, de jocuri şi de zâmbete…
De duminică încoace trecutul a schimbat macazul, m-a trimis  iar în copilărie, dar în  altă copilărie, pe altă uliţă frumoasă, pavată cu flori şi cu suflete curate nemânjite de răutăţile vieţii.
Acolo mă aşteptau persoane care, mă întreabau fericite:
Ce faci?
Mă bucur că te am regăsit?  
Bem un suc !  Mi-e dor de tine !
Imi plac oamenii curaţi la suflet…!



 Sursa: O copilărie, nişte oameni .

Nicoleta Cristea

01.04.2014