Azi, vorbesc cu Trecutul !

 

Azi, am privit o clipă spre trecut. Uneori îmi mai permit şi asta, deşi privind în trecut nu poţi face nimic.




El e: ACOLO !

E parte din tine̸mine̸noi !

Poate, a lăsat urme adânci!

Poate, a lăsat bucurii!

Poate, a lăsat lacrimi!

Poate, a lăsat cuvinte nerostite!

Cuvinte nerostite! Ce faci cu ele ?




Să-i ceri timpului înapoi clipa pentru a putea fi rostite, din nou? E imposibil !

Timpul alergător şi gânditor nu-ţi va îngădui nici pentru o secundă să rosteşti ce n-ai rostit cândva?!

Aşa că, lasă-i timpului timp să meargă înainte şi mergi şi tu odată cu el.

Dacă el merge mai repede ca tine încercă să ţii pasul cu el.

Dacă el merge prea încet ai răbdare cu el, dar mergi alături de el.

In trecut timpului nu-i place să privească, nu ştie drumul înapoi,  a mai trecut cândva pe acolo. De ce s-ar mai întoarce?

Poate nu toate drmurile au fost însorite, dar el a ştiut sa meargă Înainte.

Trecutul, în schimb se poate uita stingher la tine puţin deranjat de liniştea , ce se aşterne cuminte peste timp.

Într-un sipet bătrân ca timpul, trecutul aşterne linişte peste fapte, oameni, vise şi cuvinte.

Se supără pe tine dacă îl deranjezi, până la urmă ce cauţi acolo:

Amintiri  ! Oameni, care  au fugit apoi, iubire, vise, doruri. I-ale cu tine şi poată-le în gând! Nu contează că ele au fost , vor mai veni şi altele.

Copilăria ! Îţi zâmbeşte fericită, zâmbeşte-i şi tu . Oamenii mari sunt copii tot timpul, doar că uită să fie copii, iar când sunt copii vor să fie mari.

Prima iubire ! Îţi face cu mâna! Ai trecut pe strada ei, păstreză-i amintirea curată, dar bucură-te de Ultima iubire.

Bunica! Nu te mai aşteaptă cu bunătăţile de altă dată, dar e acolo, un locşor frumos din sufletul tău.

Trecutul te priveşte şi el cu a lui întreagă poveste. Îţi mulţumeşte pentru vizită şi te lăsă să mergi mai departe, pentru a crea alte amintiri frumoase .Dacă trecutul a fost o lecţie , stai liniştit nu e nici prima, nici ultima. Vor mai fi! De tine depinde cum şi când ai să le faci faţă.

Poate unele lecţii le-am învăţat plângând, iar  altele  le-am scris râzând!




05.01.2015

Nicoleta Cristea

 

Mi-eşti dor uneori




De tine, mi-e dor în fiecare zi.

Mi-a plăcut, când ai pus capul atunci de mult pe umărul meu, când mă luai în braţe şi te jucai în părul meu, când puneam capul pe pieptul tău şi stăteam cu zilele la poveşti fără să ne mai pese de ce-i în jurul nostru.

Când soarele uita să răsară, iar nouă uita să ne pese.

Ce frumos eşti! Parcă ai fi un zmeu de bunătate umană, iar eu o fată de împărat, pe care o răpeşti dintr-o lume … cumva.

Acel  ceva sufletul meu îl vrea înapoi, căci ai plecat cumva .

Dacă aş putea să te uit.

Dacă aş putea să te pierd,

Dar nu pot să te uit,

Căci nu pot să te pierd.

În inima fiecăruia dintre noi există anumite sentimente, dar cele mai frumoase lucruri sunt pândite uneori de primejdii.

Datoria noastră este să ne întoarcem la izvorul din noi şi să îi privim  limpezimea. Nu e nevoie de nimeni să distrugă limpezimea sufletului, să greşim, căci suntem singurii, care vor plăti.

E uşor să dăm vina pe destin sau pe cel de lângă noi. In loc să căutăm partea de vină ne ascundem în lăcaşuri întunecate şi învăţam să compensăm anumite defecte calităţi.




Nicoleta Cristea

07.01.2015

Oameni călători

Oamenii intră în viaţa noastră la fel cum trenurile pleacă din gară! Repede şi pleacă apoi.  Noi ne urcăm în tren alături de ei, dar la gara următoare unii coboară.  Tu, rămâi în tren, trebuie să mergi mai departe.

În staţiile, care le-aţi parcurs împreună, aţi împărtăşit:  bucurii, tristeţi, zâmbete, lacrimi. Uneori, te poţi întreba dacă la gara următoare va urca înapoi în tren  sau… poate nu. Important, este că aţi parcurs împreună un drum, care acum  vă desparte.

Oamenii, nu intră degeaba în viaţa noastră, fie că  sunt buni sau mai puţin buni, ei au rostul lor în lumea ta.

Suntem călători, prin viaţă şi prin vise precum trenurile! Unele aleargă mai repede, pentru a ajunge la o destinație, alteori călătoresc mai încet. Este un semn, trebuie să tragem învăţăminte sau să ne punem întrebări sau…

Sunt oameni, care deşi te iubesc aleg să plece, viaţa le-a hărăzit alt drum departe de tine .Sunt oameni, care te vor purta cu gândul la IERI!

Acei oameni, care au făcut parte din tine şi  IERI, un IERI, care promitea un MÂINE. Ei sunt acei oameni , care se vor întoarce  într-o zi pentru a-ţi spune, de ce au venit  AZI .

Pe ei îi credeai pierduţi şi departe de tine , dar au plecat pentru o clipă şi au venit apoi.

4.01.2015

Nicoleta Cristea

Înţelepciunea sfârşitului de an




Sitte-urile de dezvoltare personală sunt pline de înţelepciunea sfârşitului de an. Sunt abonată la câteva, dar ceva îmi spune că aceşti oameni s-au trezit  peste  noapte înţelepţii din lumea  inocenţei,

E drept, că prinde la public, pot fi utile, multă lume se agaţă de ele,  aceşti antreprenori  nu au  studii de psihologia, în mare parte. Au făcut poate  nişte cursuri de NLP , iar apoi s-au trezit profesori în dezvoltare persoanală, autosugestie.

Intr-o zi, de mult, vorbeam cu un psiholog, practician pe la nu ştiu ce workshop de mobbing – hărţuire psihologică la locul de muncă- şi am întrebat-o ce părere are ea, despre aceşti filozofi, clasici în viaţă.

Credeam că, doar eu sunt ciudată în ecuaţia asta, mă întrebam ce ar zice Freud, Nietzsche, şi alţii de specialiştii născuţi peste noapte!

Dorinţa oamenilor de a se rupe de cotidian  şi de problemele zilnice  poate  naşte profesori şi… elevi. Când le deschid , citesc doar  informativ. Unele cărţi, pasaje sau articole se lipesc de mine, altele nu.

Mie, profesor mi-a fost Viaţa, faptele, oamenii, bucuriile, gândurile. Vorbesc din experinţa mea şi concluziile le trag singură la sfârşitul fiecărui viscol. Am impresia, că vrând să fugim de furtuni, ne agăţam de atâtea ori de  vâsla care nu trebuie, când de fapt răspunsul este la noi, dar ne e prea greu să ştim.

Citeam azi un articol legat deː

–  întrebările,  care trebuie să ţi le pui la sfârşit de an,

– lista de dorinţe la început de an alte lucruri de genul acesta.

Când eram mai tânără le făceam. Maşina, de exemplu a rămas pe listă !

Un singur lucru  mi-a umplu sufletul de fericire, faptul că mi-am luat casă. Asta da realizare!  Oamenii mi-au stricat bucuria sau de fapt eu i-am lăsat… numai contează… şi furtunile trec!

Prostia umană, e fără de limite şi să  faci rău e aşa de uşor!

Ar trebui să nu mă mire răutatea de care sunt capabile unii oamenii, cred că singura lecţie  la care  am avut mereu absenţă.

Aşa că, deşi nu ţin  în totalitate de acord cu aceşti clasici, uneori sunt atentă, dar prefer filozofii adevăraţi, NLP ul de aici a pornit.




04.02.2015

Nicoleta Cristea

2015, e Cartea ta !




Pentru anul care vine ,
Liniştea, fie cu tine!
Zâmbetul, să te însoţească!
Fericirea să-ţi grăiascăː
ʺ Draga mea şi dragul meu,
Să nu uiţi, să zâmbeşti !
Să-ţi fie cald la inima!
Să ai gânduri generoase tot anul!
Când Soarele răsare, să gândeşti că eşti o floare.
Căldura razelor solare să îţi aducă bunăstare.
Prin lanuri de flori să alergi,să culegi doar sărbători.
Să vezi, cum cerul te-ncălzeşte şi cum cântă dimineaţa,
Cele rele să dispară!

Oamenii cu sufletul de ceară şi cu inima cernită!

Toate bune să se adune !
La mulţi ani şi gânduri bune !ʺ




            Un moment de inspiraţie !:)
După ce m-am mutat în căsuţa mea, eram tare curioasă, dacă pot vedea răsăritul.
E drept, că Soarele a lipsit vreme de 33 de zile de pe cer şi toţi ne întrebam de ce, mai puţin eu care eram oarbă, la absenţa lui. Când, în cele din urmă a început să mijească am avut deosebita plăcere să observ că, pot vedea răsăritul din balcon.:)

Aşa că uneori mai beau câte-o cafea cu Soarele, la răsărit  ! 🙂 – la capitole  dorinţe !:) O dorinţă mai veche de-a mea !

Anul trecut mi-am imaginat o discuţie între 2013 şi 2014,- liste şi planurile pe care le faci la sfârşit de an – puţin seacă aş putea spune acum !
Anul acesta, nu mi-am mai făcut nici o listă şi nici nu s-au mai luat anii la trântă cu promisiuni, vise şi liste !

Un singur lucru cred că îmi doresc şi asta spune tot ʺ Oameni cu suflet curat !ʺ. Am auzit această urare pe la televizor.  Afirmaţie şi cred că, îmbracă toate hainele- hiene, ale imaginaţiei umane !
Când eram mică credeam, că oamenii sunt simplu în buni şi răi. Viaţa m-a învăţat să văd, că oamenii sunt de fapt sinceri şi nesinceri!

Trecând peste filozofia dură a vieţii să nu uităm să buni şi frumoşi sufleteşte!

Ce aş mai vrea ?!
• aş vrea să găsesc stiloul …
• pe testate şi pe măsurate, gândurile negre trebuiesc aruncate!
• să îmi văd pisoiul  …:)

Mă uit la pozele care, circulă pe net de anul nou!
Toţi ar trebui să scrie  această carte, în primul rând o scriem pentru noi . E adevărat că nu toată lumea e certată, ca mine, cu stilou, dar scrisul e bună metodă de autocunoaştere şi are calităţi curative pentru suflet !
Spor !

ʺDupă ce ai scris ultimul capitol din anul care abia s-a încheiat aminteşte-ţi să îi mulţumeşti pentru minunile pe care le-a ascuns.
Dacă avem încredere în lectiile noastre, vom învăţa să creştem şi să fim ceea ce suntem ! ʺ

ʺ Te-ai gândit să fii drăguţ cu tine în acest an ?
Imaginează-ţi ce v-a face 2015 pntru tine !?
Imaginează-ţi cu adevărat
Simte !
Scrie !
Chiar acum du-te şi trăieşte asta !
Fii drăguţ cu tine anul ăsta şi ceea ce e magic se va întâmpla ! ʺ

Gânduri frumoase spuse ce-i drept de alţii, dar să le-auzim!!!!




01.01.2015

Nicoleta Cristea