Oamenii intră în viaţa noastră la fel cum trenurile pleacă din gară! Repede şi pleacă apoi.  Noi ne urcăm în tren alături de ei, dar la gara următoare unii coboară.  Tu, rămâi în tren, trebuie să mergi mai departe.

În staţiile, care le-aţi parcurs împreună, aţi împărtăşit:  bucurii, tristeţi, zâmbete, lacrimi. Uneori, te poţi întreba dacă la gara următoare va urca înapoi în tren  sau… poate nu. Important, este că aţi parcurs împreună un drum, care acum  vă desparte.

Oamenii, nu intră degeaba în viaţa noastră, fie că  sunt buni sau mai puţin buni, ei au rostul lor în lumea ta.

Suntem călători, prin viaţă şi prin vise precum trenurile! Unele aleargă mai repede, pentru a ajunge la o destinație, alteori călătoresc mai încet. Este un semn, trebuie să tragem învăţăminte sau să ne punem întrebări sau…

Sunt oameni, care deşi te iubesc aleg să plece, viaţa le-a hărăzit alt drum departe de tine .Sunt oameni, care te vor purta cu gândul la IERI!

Acei oameni, care au făcut parte din tine şi  IERI, un IERI, care promitea un MÂINE. Ei sunt acei oameni , care se vor întoarce  într-o zi pentru a-ţi spune, de ce au venit  AZI .

Pe ei îi credeai pierduţi şi departe de tine , dar au plecat pentru o clipă şi au venit apoi.

4.01.2015

Nicoleta Cristea