Azi, TIMPUL s-a oprit din nou la ușa mea.

Mă privește! E obosit! E trist!

Trebuie să ne dăm niște răspunsuri!

Eu am întrebări, el are întrebări, dar cine are răspunsurile ??????!

Mă uit la el, Azi mă ceartă ! îmi zic în gând .

Aș vrea să îi cer o secundă, o clipă, un minut, niște ani … înapoi.

Să repar vise, să cern clipe,

Să șterg cuvinte,

Să îndrept minute!

Aș vrea să îi cer timp înapoi!

Parcă îmi citește gândurile se uită la mine și-mi spune :”Nu pot!

Alege din  greșelile tale doar trei, dacă o ghicești pe cea mai grea ești … OK! ”

Cred că Timpul se va opri la mine de fiecare dată când voi avea nevoie de el.




Timpul, nu-ți dă nimic înapoi, el nu ucide, doar noi ucidem  și… ne ucidem.

Timpul, nu dă nimic înapoi, doar repetă!

Timpul ,nu  ucide, nici gânduri, nici iubiri, nici vise!

Noi le ucidem!



Azi, mi-e dor de mine, cea de ieri!

Poate asta a vrut timpul să-mi spună!

Pleacă iarăși!

Oare când se va mai întoarce!?

03.07.2016
Nicoleta Cristea