Noi Doi: Eu și Timpul! (8)

 

 

Timpul aleargă nestingherit, dar ieri pentru o Clipă la mine s-a oprit.

Avea să îmi spună o poveste.

Aveam să-i pun o întrebare despre o clipă oarecare.

Ii deschid ușa și îl invit, să stăm de vorbă la o cafea.

Azi, nu mai e trist ca ieri și nu mai tace, e vindecat de răni și e doar obosit.

Vorbim vorbe, ne spunem povești !

Mă întreabă de clipa de ieri, de Tine.

Ii spun că nu vreau să știu unde ești…

Se uită la mine,  zâmbind.

Aprinde o țigară!

Vorbim de vreme și de mare.

Ii spun ce am mai citit îi spun…

Vorbim de nimicuri!

El nu  e trist, eu nu sunt tristă.

Imi aprind o țigară.

Mă anunță, că mai stă  o secundă  cu mine,o secundă  sau două .

Apoi, fuge prin lume că are multă treabă.

Ii sună telefonul!

Era un Minut ce îl anunța că mai are răgaz cu mine să stea,

doar o  clipă sau două, apoi: Voi pleca!

Mai trec pe la tine într-o altă zi. îmi zice Timpul fără a se grăbi.

Nu știu, care va fi aceea, dar voi trece din nou.

Mă  uit la el, îi zâmbesc și la  secundă ce  e pe cale să  fugă,

într-un alt sens fară demers.

Îmi zâmbește!

ÎI zâmbesc!

Mă uit la el și îl  duc către ușă.

Îmi face cu mâna!

Secunda  aceea mică, abia ivită îl așteaptă la  ieșire,

Pornesc împreună spre alte ținunuri.

Timpul, a plecat! Mă duc să-i spăl cana …

Arunc un ochi spre clipa de Ieri, care nu mă va duce,  Azi nicăieri.

Zâmbesc alung gândul și…

Aștept o altă zi, când Timpul va veni din  nou pe la mine.

13.01.2018

Nicoleta Cristea 

Ce mi-am propus pentru 2018

..la sfârșit de 2017!

 

 

Așteptăm venirea noului an, în fiecare an la fel, ca o prăjitură gata să fie savurată la un pahar de vorbă cu visele.Anul nou vine cuminte și stingher la fel cum a venit și anul trecut, la fel cum a fost și în alți ani. La sfârșitul anului este o forfotă interioară contiunuă: facem rezoluții, scriem listă, creem planuri, ștergem oameni din suflet, zâmbin viselor, ce abia se nasc. 

Lucruri minunate, de altfel.Pentru mine anul nou, începe în august și se încheie în august anul următor și asta de mai bine de 10 ani. Nu că mi-aș face atunci liste, dar atunci consider eu că se schimbă anul. 

Anul nou, este doar o porțită  prin care timpul  trece, îți schimbă haina și merge  mai departe. Visele sunt doar niște iluzii ce zboar

ă și se  topesc odată cu trecerea timpului. Dacă tu, nu ești împăcat cu tine degeaba faci planuri, că ele sunt sortite uneori pieirii. 

Nu sunt împotriva listelor, poate mai fac și eu, dar cel puțin în ultima vreme , am învățat că cele mai importatnt punct unul din listă: ești tu. 

  • Oamenii, vin și pleacă,
  • Timpul, aleargă și tace,
  • Minciunile, zâmbesc pe chipurile false,
  • Regretele, pot fi uneori, porți închise de timp,
  • Copilul interior, zace într-un colț topit de suflet și tace.

 Așa că, anul acesta primul punct pe lista mea: sunt eu.

 “Când te opreşti să alergi după lucrurile greşite, le dai lucrurilor bune şanse de a te găsi”

 

Nicoleta Cristea

05.01.2018

La revedere, 2017!

Bun venit, 2018!

Sfârșitul de an își trăiește ultimele clipe, vreo câteva mii   la număr. Facem bilanțul: la bune și la rele, adunăm, scădem, ne dorim. Timpul zboară, nu avem ce să îi reproșăm, face ce știe el mai bine, nu stă la taclale cu nimeni, merge înainte.

E ciudat, cum cuvintele  mele, nu îți găsesc rostul nici pe hârtie, nici la calculator. O retrospectivă a anilor ce au trecut nu o voi face. Doamna Imaginație e în vacanță, iar cuvintele s-au ascuns într-un balon de ceață mut.

2017 pleacă la fel de enigmatic cum a venit! A avut de toate, spre sfârșit mi-a dat o mulțime de zâmbete și bucurii, și oameni frumoși un strop de fericire, un  Imn al fericirii, pe care l-am cântat eu alături de alții 99 de oameni fericiți. Mă răsplătea, pentru timpuri apuse !

 2017, a venit, mi l-a adus Timpul . Acum tace!.

Ce am făcut în 2017?

  • Am AVUT grijă de sănătatea mea, controale periodice pe care toți ar trebuie să le facem,
  • M-am plimbat, am citit, am iubit, am scris, am râs, am plâns,
  • Am participat, cel mai lung  ( 10 ANI 2018) concurs de blogging din România, Superblog,
  • Am spus: Mulțumesc!  E vorba de oamenii, care m-au susținut și mi-au zâmbit la toate nebuniile, care se nășteau în mintea mea: ai mei, vecina, doctorițele, și mulți, mulți alți!

Am uitat:

  • să mă odihnesc!
  • să ocolesc oamenii cu suflet de ceară …,

Am învățat: 

  •   Am învățat, ce înseamnă răbdarea și încrederea.
  • Am învățat, cât de mult înseamnă o vorbă bună.
  • Am învățat, că în viață sufletul omului, este oglinda lui .
  • Am învățat, că iubirea poate fi, poate  pieri …
  • Am învățat …!Cum arată fericirea ?!

URĂRI PENTRU PENTRU 2018:

  • să fiți sănătoși;
  • să vă gândiți la voi ;
  • să fiți fericiți ;
  • să vă găndiți la cei dragi ;
  • să întindeți mâna după stele și uneori să încercați să  le prindeți nu e greu! ;
  • să aveți timp să râdeți;
  • să aveți timp, să vă uitați și să credeți ;
  • să aveți timp, să sperați și speranțele să prindă aripi;
  • să aveți timp, să vă bucurați de fiecare zi, de fiecare ceas… în fiecare secundă.

CE VREAU EU ?! 

  • SĂNĂTATE MIE ȘI FAMILIEI MELE,
  • OAMENI CU SUFLET CURAT,

ʺ Te-ai gândit să fii drăguţ cu tine în acest an ?
Imaginează-ţi ce v-a face 2018 pntru tine !?
Imaginează-ţi cu adevărat
Simte !
Scrie !
Chiar acum du-te şi trăieşte asta !
Fii drăguţ cu tine anul ăsta şi ceea ce e magic se va întâmpla ! ʺ

LA MULȚI ANI 2018 CU BUCURII ȘI REALIZĂRI! 

Nicoleta Cristea

31.12.2017

 

 

 

 

 

Noi doi: Eu și Timpul ! ( VII) – Prin uitarea timpul târzie

Te-am iubit o clipă, dar ai fugit două .

Te-am chemat, o secundă, dar ai venit, un minut.

Apoi, mi-ai cerut clipa înapoi, ți-am dat o secundă, de iubire,

Dar secunda trece repede, ai vrut să mai rămâi un minut.

 

Atunci, Timpul mi-a zis, că vrea să tacă când vine vorba de noi:

 Intre voi nu mai există clipe  …doi…

L-am privit mirată și l-am întrebat: De ce mi te-a adus de atâtea ori înapoi.

Mi-a spus, că orice clipă, era necesară pentru a fi doi.

Dar noi, nu am știut să fim, decât unul, nu doi.

 

Unul iubea secundele, altul avea minutele, iar noi eram puțin din timp …  doi.

Mi-a spus, că este supărat pe noi și vrea să tacă.

Nu are nici minute, nici secunde, pentru a mai fi din nou… doi.

L-am întrebat, dacă a vorbit cu Uitarea, a zis că: Da!

Ne va spune altă dată, cum arată Tăcerea dintre noi.

Mi-ai spus, că numai  e rost de înapoi.

 

I-am spus, că știu și  vreau să trec peste  irealul din Doi să merg departe, depate de noi.

Privea tăcut și asculta și se mira, că numai vreau iubirea ta.

Secunda, mă cheamă și-mi spune, că poate să mi  te aducă înapoi.

Iubirea, îmi spune că va împărți clipa  la noi,

Timpul, te  vrea pentru mine înapoi.

Le-am spus, de  cheia inimii mele, ai luat-o cu tine, când am plecat amândoi.

Din povestea, ce se se scrisese atunci când eram noi.

 

Ii spun, Timpului că numai vreau secunde cu noi.

Se uită, la mine și  pleacă  și mă întreabă   … dacă mi-e dor de tine.

Ii spun, că poate da,  dar e mai bine așa și plec…

 

Mă duc, să caut Uitarea,  să văd de voi putea, vorbi cu ea, 

 Să-i spun că vrei, o clipă …de tăcere..

Apoi, Timpul pleacă din nou din viața mea.

Rămân  cu Tăcerea ce …tace .

Tăcerea, se uită la mine ia un carnețel și mă întreabaă de tine.

Apoi, lasă pixul pe masă… Mă uit,  mai departe prin viață fără tine. 

Tăcerea, ce se uită dureros de sincer, la mine. Pleacă și ea!

 

La ușă, mă întâlnesc cu Timpul îmi adusese un zâmbet, o carte, un pachet și pe…tine.

Te mai lasă cu mine… mi -a spus că te va lua când va găsi Uitarea, până atunci vei rămâne ..aici …

I-am spus, că vin cu el să căutam Uitarea.

Rămâi,   doar tu, să te înțelegi cu Tăcerea.

Uitarea, poate nu o vei/vom găsi.

Rămâneți, voi doi și 1000 de cuvinte tăcute,  între … noi.

Mă la tine, chem Tăcerea, o așez între noi,

privesc la Zâmbetul ce mi-l lăsase Timpul.

Tu, stai cuminte, nu vorbești te uiți la mine și taci… tăcem amândoi..

 

Tăcerea,  se uită  stingheră la noi.

Zâmbetul, e și el un martor inocent, la acest  cântec, cu același refren repetent.

Pachetul, care mi-l lăsase Timpul mă așteaptă.

 

Prefer, să iau carte, plec de lângă tine, de data  asta iau  eu Tăcerea cu mine,

Doar tu rămâi pe canapea încercând, să găsești soluție pentru plecarea mea.

Accepți, că uitarea Timpul, nu ne-o va da.

 

Vom rămâne captivi în tăcerile noastre.

Cu amintiri ce erau, cândva pentru noi,

Cu clipe departe de doi.

 

04.11.2017

Nicoleta Cristea

 

Noi doi : Eu şi Timpul !(VI) – Tăcerea Timpului

 

Într-o zi cândva de mult, Timpul s-a oprit în loc pentru o secundă,

a privit oamenii şi a dorit o clipă de tăcere.

Avea, în desagă minute şi clipe efemere.  

Tăcerea, auzind chemarea lui, i-a ieşit în întâmpinare. Se priveau!

Timpul, era mut, bătrân şi obosit.

Tăcerea, nu ştie să vorbească, ea doar priveşte şi  nu vorbeşte.

Tăcerea, timpului se aşterne… doar  vântul poate, uneori o mai  aude!

Timpul, tăcut şi obosit  de toate priveşte, înapoi  pentru o secundă…!

E târziu, se uită la ceas!

Oare pentru ce  i-ar mai trebui Timpului timp!

Zâmbeşte şi tace!

Ar vrea să mai deschidă uşi, ce sunt   acum închise.

Oare câte întrebări îşi poate rosti Timpul ?

Îşi ia bastonul şi  merge mai departe.

E greu şi …!Nu  vrea să meargă înapoi,  deşi dacă ar ştii …

Azi, Timpul cel obosit de toţi, de toate tace…!

A închis,  ochii pentru o clipă, străin de umbra Timpului de … ieri…

Azi, Timpul tace!

E străin de oamenii, străin de vise!

A stat pentru o  secundă,  ar mai sta,  îi place.

 Mai vrea o secundă, o clipă, un minut  … de stat…odihnă.

Azi, Timpul tace!

Se odihneşte, răsuflă  uşurat! 

Gândurile oamenilor  sau oprit odată cu el.

Lumea, s-a oprit în loc, pentru vreo  câteva  minute.

Ar citi o scrisoare … Dragă, Domnule Timp… o știe pe  de rost.

Azi, Timpul tace, pentru  o clipă .

Îi place clipa asta şi …ar mai  vrea… îşi ia din desagă  clipă doi,

dar vrea, o secundă de tăceri și are!!!  🙂

Secunda, este un minut mare decât clipa ?! se întreabă el.Sunt bătrân, am uitat!

Tăcerile, sunt aşezate  în rafturi separate,  departe de suspine…

 Nu vrea suspine, vrea tăceri.  

Se înțelege, bine cu aceea clipă de tăcere,  dar vrea minute.

Alege, din desagă  vreo 5 minute   tăcute, le savurează în liniştea  nopții.

Minutele, se scurg!

Timpul, se uită în desagă şi vede, că a venit ceasul să meargă mai departe …înapoi … uneori e târziu…

Azi, Timpul  tace, pentru o secundă şi mai bine.

Se uită la mine şi tac !

Tăcem amândoi!

Nicoleta Cristea

15.09.2017

Nostalgii trecătoare …

 

 

Ieri, mă plimbam nestingherită cu tine printre gânduri o adiere  de amintiri îmi traversează privirea, ce uită să aducă  înapoi  amintirea.
Priveam pe cer,  cum luna se plimba  şi din cânturi de ceară Sorele se stingea…
Alergăm prin viață  şi  uităm…
Timpul aleargă  şi el …,
Azi e aici, Mâine dincolo….

 

Omul în viaţă, e doar un  trecător  cu vise, gânduri, amintiri şi speranțe.
Clipele zboară atât de repede… cele plăcute … cele neplăcute.  Pe unele … le vrem înapoi, pe altele le gonim…
Omul ceartă, Timpul, Timpul ceartă Omul. Uneori ai impresia că unul merge  mai repede decât celălalt .
Dacă  ne-am prinde  de mână cu Timpul atunci toți am fi la fel de bătrâni ca el  și am zbura prin viaţă într-o secundă.
Omul şi Timpul, ar trebui să facă pace…
şi eu …!

 

 

NIcoleta Cristea

30.07.2017

Când spui: La revedere!

De  multe ori e greu să spui La revedere şi uite aşa rămâi agăţat într-un trecut ce uită plece.Apoi, Trecutul pleacă şi te regăseşti pe tine , asta dacă erai pierdut , uitat,  te alungaseşi, într o lume  de vise uitate.După ce ai bătut la nişte uşi, realizezi că eforturile tale sunt   de prisos şi nu întotdeauna ce vrei tu pentru celălălt, se potriveşte cu ce vrea el/ea pentru tine.
Tristeţea, se ghemuieşte frumuşel în suflet, pentru un timp atât cât vrei tu să stea şi pleacă, doar atunci când o goneşti, înlocuind-o cu un zâmbet.Uneori, vedem oamenii aşa cum vrem noi să fie iubim, ceea ce credem noi că înseamnă iubirea.
Ziua pentru a privi  înapoi, trece pentru fiecare aşa cum vrea el să treacă, greu uşor, dar trece!Când cineva te dezamăgeşte, e bine să îi acorzi de probă a doua şansă , niciodată prea multe, prea multe niciodată, că e sinomim cu propia condamnare. Nimeni, nu merită mai mult decât dăruieşte.Oamenii sunt trecători ca vremea doar puţini rămân lângă tine , restul alţii  pleacă…

29.07.2017

Nicoleta Cristea

 

 

Trecutul, musafir nepoftit




Când trecutul se hotărăşte să te viziteze nu te întreabă dacă vrei să îi deschizi sau dacă vrei să beţi o cafea.

El intră în viața ta neanunţat şi nedorit.

Trecutul, e un musafir nepoftit.

El hotărăşte când vine, când pleacă şi cât stă.

Singurul măscărici, e omul, uneori îl primeşte pentru o pace, un zâmbet vechi, o lacrimă şi apoi îl goneşte.

Trecutul ,stă cât vrea, vine când are chef şi pleacă dacă are vrea.
Primeşte-l cu o cafea amară şi…PA!

 




29.01.2017

Nicoleta Cristea

Noi doi: Eu şi Timpul! (5) Azi nu avem ce vorbi !

 

Suntem,  doi străini, obosiți şi trişti,
Ce-și  doresc tăceri, în loc de primăveri.
Te uiți la mine!
Mă  uit la tine!
Te chem la o cafea şi vii…
Depănăm amintiri, scriem iubiri,
Cerşim priviri, uităm uitări,
Trăim din priviri,  din ce ne dorim!
Tăcem tăceri, dorind primăveri,
Visăm adieri, de toamne dulci şi scumpe tăceri ale unei veri.
Mă uit, la tine eşti obosit, vrei mai departe şi vrei un stop…
Îmi cauţi privirea, citeşti amintirea… tăcerea e dulce,
Nu ne vorbim doar ne privim.
Sorbim din visare!
Tăcem amândoi, ca vântul din ploi .
Ne privim  şi  tăcem !
Te ridici, ca  să  pleci cu privirile reci ….
Te poftesc, să mai vii, dar  într-o altă zi !
Mă priveşti şi te duci prin noiembrie dulci! 
Azi, nu avem, ce vorbi!
Suntem mute tăceri…visând primăveri!

Nicoleta Cristea

01.03.2017

La mulţi ani, 2017!

2016 și-a luat zborul ca un avion cu reacție,  şi l-a trimis la mine pe 2017!

Nu îl plâng pe 2016, a fost cuminte şi sper că şi 2017 va fi la fel, dacă nu PERFECT!

O nouă zi ! O nouă lună! Un an nou! Vise noi! Gânduri  noi! Zâmbete frumoase!

Inimi calde! Clipe fericite!

SĂNĂTATE

Ce mi-am dorit în urmă ?

“Un singur lucru cred că îmi doresc şi asta spune tot ʺ Oameni cu suflet curat !ʺ. Când am auzit sintagma asta am repetat-o până mi-a rămas întipărită în memorie, în suflet!

Am auzit această urare pe la televizor.  

Afirmaţie şi cred că, îmbracă toate hainele- hiene, ale imaginaţiei umane !
Când eram mică credeam, că oamenii sunt simplu în buni şi răi.

Viaţa m-a învăţat să văd, că oamenii sunt de fapt sinceri şi nesinceri!  ” am vrut în 2015

Să am grijă de mine! Au fost dure concluziile sfârșitului de an …Nu e vorba de egoism, nu e nici o știință, e doar un adevăr pe care uneori uităm să îl rostim și asta în primul rând față de noi.  am vrut în 2016 .

La mulţi ani 2017!

Ce vreau pentru 2017?

oameni cu suflet curat

să am grijă de mine 

să fiu sănătoasă, fericită şi iubită.

Ce-mi doresc mie le doresc şi celorlalţi ! 

La mulţi ani 2017!

La mulţi ani, celor ce poată numele Vasile!

01.01.2017

Nicoleta Cristea