Mi-e dor, de lumea lor inocentă și hazlie !
Intr-o zi:
– Alo, doamna, de ce n-ați venit, azi la școală că ne e dor dvs. V-am așteptat și am fost cuminți! Zise Ionică, purtătorul lor de cuvânt…
De ce ? Trebuia găsită o justificare, pentru creierașul lor fraged… chiar dacă răspunsul era simplu: pentru ca marțea nu am ore, la voi la școală.
In altă zi:
– Vineee profaa! spune Bogdan și fuge în bancă.
Intram în clasă și îi certam din priviri, lăsau capul în jos și deschideau caietele speriați de lucrare, practică, referat și tot ce însemna ora de ITAC, ,
– Treceți, mă, în bănci și fiți cuminți! Georgescule , lăsă, dracului tastatura aia, că o ștergi în pauză!
– Azi, nu chiulim că ne luăm adio de la discotecă, excursie și toate câte ni le-a promis. spuse Andrei în gura mare.
Mă bufnea râsul, dar trebuia să fiu sperietoare lor, pentru o secundă, apoi ne împăcam și după ore fugeam cu ei prin parcurile din București.
Mă întâlnesc, cu ei și azi! Au trecut … de ani de atunci. Ei, mă țin minte! Eu, mai puțin! Erau dulci, inocenți și sinceri!
Sârumâna doamna , mă, mai țineți minte ! Nu prea… doar că mi-a fost elev !
Uneori, îi uități pentru o factură sau rată la bancă neplătită, pentru că trebuie să le asigurați pachețelul de a doua zi, le dați banii de buzunar și atât.
Aveți de terminat o sumedenie de rapoarte la serviciu, iar ei, micii nevinovați și inocenți trec pe locul doi, loc pe care n-ar trebui să-l ocupe niciodată!
Nu-i uitați dragi părinți, au nevoie să vă audă!

LEGENDA CADRULUI DIDACTIC
Când Dumnezeu a creat cadrul didactic, a chemat toţi îngerii şi i-a întrebat: -Cum ar trebui să fie un cadru didactic ?
Îngerii i-au dat mai multe răspunsuri:
-Să -i iubească pe copii!
-Să rămână mereu elev , învăţând continuu pentru a transmite învăţăceilor lui cunoştinţe actuale şi de valoare!
-O fiinţă care să rămână veşnic tânără, amabilă, întelegătoare, modestă, creativă şi corectă!
-Să aibă cele trei perechi de ochi: cu o pereche să vadă în timp ce scrie la tablă sau citeşte, cu alta să vadă tot ce se întâmplă în jurul lui, iar cu ultima, să se poată uita la elev când acesta este obraznic şi trebuie să-i spună : ,,Te iert, altădată să nu se mai întâmple !’’
-Să poată preda când copilul îi este bolnav acasă sau el însusi suferă de vreo boală !
-O fiinţă care, deşi uneori firavă, este în stare să stăpânească prin tact pedagogic şi talent un grup mare de învățăcei, fiecare având propriile idei, aspirații!
Când a auzit aceste răspunsuri, Dumnezeu le-a spus îngerilor:
-Acestei fiinţe, care primeşte atât de puţin şi dă sau i se cere atât de mult, mai trebuie să-i adăugăm ceva !
-Ce ? au întrebat toţi îngerii în cor.
Dumnezeu le-a răspuns:
-Lumină, multă lumină, pentru ca flacăra cadrului didactic să nu se stingă niciodată !
Să vă dea Domnul multă înţelepciune şi calm ca să puteți duce cu bine munca de Sisif!