Mi-e bine … fără tine …

 

Am crezut mereu că unele povești  sunt dăruite de timp pentru mine, dar se pare la ora noi doi, cineva mai rămâne din când în când corigent. Amândoi!  E nostim nu !

Ai plecat de nenumărate ori și de tot atâtea ori te-ai întors. Te știam de o mie de ani și te pierdeam de 20 de vieți. Oamenilor le frică de iubire, așa cum îți este și ție.

Nu mai vrei să te arunci cu sufletul înainte într-o poveste de iubire, pentru că ai un trecut în care ai fost un actor trecător, care a jucat doar roluri secundare.

Nu vrei să accepți rolul principal în nici o piesă de amor. Apoi, într-o zi  viața ne-a atribuit roluri principale și ne-am întâlnit, eram stingheri pe scena din povestea noastră. Dar ce conta era un schimb de repleci pe care trebuia să îl acceptăm.

Cu pașii mici ne-am învățat rolurile, ne apropiam frumos de noi, de zâmbete , de stele și de viață.

Am fost fericiți până într-o  zi când noi, făcând un pas greșit am căzut de pe scenă și am plecat într-un decor pe care nu prea vroiam să îl acceptăm.

 Ai rămas prizonier între Atunci și  Cândva, din care eu nu am făcut parte, tărziu am spus:

Mi-e bine fără tine! M-am trezit, m-am regăsit după ce tu ai părăsit scena!

Mi-e bine fără tine! nu mă gândesc de câte ori te-ai întors, acum nu te mai primesc ca atunci, scena aceea s-a închis undeva în timpul trecut. E închis acolo!

Viața ne-a trimis toate lecțiile pe care le aveam de învățat! Amândoi am învățat tot ce aveam de învățat, din sceneta pe care am jucat-o împreună.  

Mi-e bine fără tine! Nu regret că te-am iubit, dar știu că m-ai iubit și tu . Noi,  pur și simplu am greșit, viața în care trebuia să ne întâlnim.

Mi-e bine fără tine!   Chiar dacă azi suntem doi străini ce joacă în filme diferite, între noi totul este: “OK!

Timpul noi doi a trecut, am nevoie de mine, nu de noi. Vreau să-mi adun rândurile și le trec cumva într-un scenariu, pe care nu știu dacă viața l-a scris,dar il voi scrie eu.

 

 

25.08.2017

Nicoleta Cristea  

Unde ești Iarnă?!




Dragă Iarnă, îți spuneam mai demult că nu-mi placi. 
Așa este, dar tu uneori ești o poveste.
Ne-am învățat cu tine și te iubim adeseori.
Când eram copil mă jucam cu fulgii tăi,
Azi copii tânjesc după aceea zăpadă.
Anul acesta ai trimis primăvară și ne-ai scutit de splendoarea ta.
Noi, nu vrem geruri, vrem zăpadă!
Omătul alb l-ai părăsit și odată cu el și fericirea noastră.
Noi vrem zăpadă! Unde e?
Unde ești iarna? Mai vii!?
Mai treci o clipă pe la noi și de vrei, ne iartă.
Ingheață razele soarelui pentru un minut, pentru o secundă.
Unde ești Iarnă cu ale tale sclipiri de gheață?
Mai vino, o secundă de ne îngheață, cu frumusețea ta de gheață .

 




Nicoleta Cristea

13.01.2018

Vacanță la Poiana Brașov

Vacanța de vară își trăiește ultimele clipe de frumusețe, dar asta nu înseamnă că zilele de concediu s-au terminat, în curând căldura verii, va fi înlocuită, de iarna cea rece și friguroasă.

Muntele, este aer, curat, relaxare în natură, pârtie, săniuș, ger. Iarna, vacanță îmbracă haine groase și dor de călătorie.

Planuri !

Fetele (M., N. A. și eu), s-au întâlnit la un ceai,  cu dor de munte! La  sfărșitul lui noiembrie. Vroiau, să plece numai ele! Băieții aveau și ei liber un week-end. Copii, la bunici!

Ceasul sună, întâlnirea era stabilită pentru ora 7.00 la gară. Destinația Poiana Brașov, cu oprire, la Brașov. După Ploiești, peisajul începe să capete altă culoare, albul deja instalat al iernii, îmbracă crestele munților, frigul cântă pe la geamuri.

Abia aștept să ajungem, nu am mai fost în Poiana Brașov din copilărie, într-o tăbără. zic eu amintindu-mi de o tabără,  undeva în Poiană, prin clasa a VII a.

Unde ați avut cazare ?! Tot la același hotel la care am făcut eu rezervare acum! întreabă M., încercând părcă să îmi împrospăteze memoria. 

Nu! Era o cabană cu multe locuri, o curte mare, noi eram foarte mulți! E mult de atunci, numai țin minte. zic eu nereușind să îmi amintesc mai nimic de aceea excursie.

Abia aștept, să văd apartamentul nostru. Am auzit, că  hotelul  dispune de 10 apartamente pentru 4 persoane, camere duble, camere triple, parcă 8, cameră twin și twin superior, plus facilitățile de agrement și relaxare. Spune C., ea cunoștea stațiunea …   

Da. Așa e!. Camerele sunt frumos mobilate, dar nu mergem la munte ca să stăm în cameră. Au saună bar, biliard ,forbal de masă și darts electronic. zic M.  .

Da, nu e bai!  O saună nu ne-ar strica. Hotelul dispune și de loc de joacă pentru copiii, data viitoare ar fi bine să venim  cu copii, deja mi-e dor de ai mei. zice N.  gândindu-se  la copii care au rămas cu bunicii.

Da, poate la vară să ne luăm un sejur de o săptămînă, pentru că iarna ne poate fi un pic potrivnică, doar un pic! Vara, putem face drumeții montane și mi-ar plăcea foarte mult să vizitez peșterile din zonă: Peștera Colții Chiliilor; Peștera Liliecilor, Avenul Groapa de Aur; Peștera Râșnoavei. spune A.

Mai avem puțin și ajungem!? In seara asta încotro!? O plimbare prin stațiune, să  ne învățăm cu aerul de munte și frigul. spun eu nerăbdătoare să ajungem .

Fetele, au ajuns, de la gară.  Se urcă într-un autobuz, care le duce în stațiune, iar de acolo și până la hotel, pentru cazare.   La recepție suntem, întâmpinate cu multă amabilitate, primim cheia de la  apartament și primul lucru, savurăm priveliștea, văzută de la etaj. 

Am ajuns! Sauna e mea. Aș bea o cafea!? Ce ziceți, fetelor așa de acomodare!? Mai târziu când suntem toate gata, să vedem dacă au ajuns și băieții la Bușteni,copii și apoi să ieșim!? zice A. nerăbdătoare să vadă stațiunea în care nu  a fost.

În aceea seară, am vizitat stațiunea, știam că posibilitățile de relaxare, erau nenumărate, pentru noi și vroiam să  savurăm cât mai mult  în timpul pe care ni-l alocasem acestei mini vacanțe, între noi fetele…

Aș zice să mergem pe pârtie! Măcar, să admirăm dacă nici una din noi nu știe să schieze. Apoi avem de ales unde mai mergem zilele următoare: la pationoar, la echitație, o plimbare pe lacul artificial, să practicăm privitul, că sporturi extreme nu cred că face nici una dintre noi,  poate vara.  Dacă nu putem să le facem pe toate, nu e nimic mai venim și altă dată. zic eu încercând să schițez un plan.

Ultima zi, avea să  se prelungească!  Surpriza, erau băieții și copii care au avut și ei loc în alte două camere twin și un apartament. Copiii, s-au bucurat de zăpăda, săniușul era  un joc nesfârșit.  

Mami, mergem să ne dăm cu sania, îți promit că mă îmbrac gros sunt cuminte și dacă mă ud vin și mă schimb și mergem iară?!  zice piticul grupului de 5 ani, într-o seară pe 22.00 după ce se jucase toată ziua în zăpadă.

Nu puiule, că acum se dau  copiii urșilor cu sania … ! zice M., mama lui.

Dăcă într-un sejur de 3-5 zile, indiferent de anotimp nu te poți bucura de facilitățile pe care zona și hotelul ți le oferă,  e semn  bun, sigur timpul a fost prea scurt, și te vei întoarce și altă dată cu plăcere la …

Hotel Royal Poiana Brașov , sau Poiana Soarelui, stațiunea,  căutată de turiștii mari și mici în toate anotimpurile.

                           

                                             Articol scris pentru  Superblog Proba 6

Noiembrie, bun venit!

 

E frig! E  frig în casă.
Soarele, mijeste a ger dimineața.
Viscoul, așteaptă după un  colţ de zi.
Oamenii, vorbesc despre vară.
Copii, aşteaptă prima zăpadă, apoi moşul şi vacanța.
Mi-e dor de tine şi mi-e rece în suflet..
Nu sunt tristă, dacă asta crezi.
Mă bucur, că a venit Noiembrie.
Oare d-aia fugea  Timpul aşa grăbit,
Azi,  îl iubesc pe Noiembrie, că mi te va aduce înapoi şi  odată cu el,
1000 de zâmbete înghețate,
1000 de vise, uitate  şi un singur gând de iubire.
Aş vrea, să se oprească  Timpul în loc să numai pleci sau să mă iei cu tine.
Aş veni…dar şi dacă numai lua tot te-aş iubi  şi te-aş visa …
Aşa că îl iubesc pe Noiembrie!
Să avem un Noiembrie liniştit în case şi-n suflete căldură şi zâmbete cât cerul !

 

Nicoleta Cristea

01.11.2016

Iartă-mă, Iarnă!

 

Ești atât de rece și grea uneori, dar nu-mi ești dragă!

Ucizi tot verdele, tot ce e viu și frumos.

Când vii tu frunzele pălesc,

ucizi florile,

ucizi gâzele,

ucizi iarba.

Iarna, nu vrea să ne mângâie tălpile goale,

Gonești păsările, iar cerul uită să cânte.

Alungi soarele, mă lași goală de bucurie și pustie.

Dimineața soarele, uită să apară.

Atunci și sufletul meu îngheață. E ceață!

Iarnă! Nu pot să te iubesc, aduci multe zăpezi.

Dacă te-aș ruga să vii să îmi iei zăpezile din suflet, le-ai lua!?

Te rog, să nu vii! Să fugi, cu fumusețea ta de gheață!

Fugi …și mă iartă !

 

Nicoleta Cristea